Viata, o enigma palpitanta a zilelor de ieri, de azi si maine.
Maine e o noua zi, o noua enigma va fi deslusita, eu conosc doar enigma trecutului si a zilei de azi.
În ianuarie, Editura Univers sărbătorește luna Enigma, luna dedicată colecției de cărți polițiste și thrillere, una dintre cele mai vechi serii ale editurii: concursuri, mistere de dezlegat, informații atractive despre cărțile, autorii dar și cititorii Enigma, oferte și reduceri. Mai multe detalii găseşti aici:http://www.edituraunivers.ro/12-enigma
Ia-ma de mana si sa pornim impreuna in enigma mea de ieri, romanul vietii mele.
Am fost copil, cuminte de altfel. Am trecut prin viata mai prin roz si gri, dar am izbutit intr-un final sa ies la capat cu orice lucru. Am ajuns intr-un final sa cad in mrejele iubirii. Am fost invaluita in dragostea ce mi-o doream nespus de mult. Omul alesnu a fost niciodata mai potrivif. Printr-o familie unita de tot ce insemna partea materiala, doar el imi asigura sanatatea sufleteasca si psihica, acel spijin si acea caldura de care sufletul meu avea nevoie.
In facultate mintea iincepuse sa mi se deschida, insa brusc am picat dintr-o lume in alta. Desprinsa din romanele SF, am ajuns in stare de inconstienta intr-un loc, alaturi de barbati ironici, dezgustatori, ce indrugau in sapte limbi cuvinte ce nu le puteam intelege. Am reusit sa scap, am fugit la doar cateva zile departare de acele momente groaznice in care lacrimile ma insoteau si gandul doar la acea iubire.
Drogata de altfel, alergam ca un nimic, eram un nimic! Dincolo de lumea mea de vis eram doar o ciudatenie.
In goana mea ma gasit un om, nu foarte in varsta. Vorbea engleza, am reusit sa schimb doua vorbe.
M-a condus acasa, avea un loc in care adeseori i se intampla sa se intalneasca cu asemenea persoane. Parca era menit sa salveze sufletele celor care au o soarta ghinionista si ajung in cel mai rau moment al vietii lor.
Am locuit acolo, printre oameni cu care nu indrazneam sa schimb o vorba. Imi era frica! Imi aduceam aminte doar fracturi, noaptea aveam cosmaruri. In scurt timp ma vizitat si un doctor. Aveam rani superficiale insa analizele au scos la iveala abuzul. Simteam furnicaturi in tot corpul, curand aveam sa cad in depresie.
Au trecut luni in sir, acel om cu suflet maret m-a ajutat sa imi recapat sanatatea si macar o particica din ceea ce eram in trecut. Cu timpul insa mi-am facut relatii insa tot vroiam acolo, in locasul meu de suflet, acasa.
Cand ma adanceam in dragoste pentru a doua oara si imi era si greu sa realizez, mi sa spus ca voi ajunge acasa. Am mers la ambasada si in timp ce rugile mi-au fost ascultate si ce-i ce mi-au facut rau au fost prinsi, uimirea autoritatilor a fost scaparea mea. La verificari putin au mai fost gasiti si li s-au mai dat sanse de supravietuire.
Am ajuns intr-un final acasa. Un sentiment de emotie si de fericirea ma invaluia insa in acelas timp aveam poate cea mai grea perioada din viata: trebuia sa aleg intre iubirea de ieri si de azi. Ce ar fi trebuit sa aleg? Dintre tovarasul de suferinta care mi-a fost alaturi in acele clipe grele si dragostea din trecut ce s-a incriptat in trecutul meu, ce avea sa fac?
Cu mainile practic legate ma simteam inutila si nici nu puteam face o alegere. Marcata si indurerata, am ramas cu imaginea trecutului, pentru care am platit si inca platesc amarnic pentru ceea ce am facut in viata anterioara, cum se spune din punct de vedere spiritual. Sau poate ca asta am vrut sa traiesc: sa invat ce este suferinta din dragoste si ceea ce este cu adevarat important in viata.